www.freehugscampaign.org

Probabil unii ati auzit de ea. Campania este de mult timp. Totul a pornit de la un om care avea nevoie de o imbratisare cand lumea din jurul lui disparuse.

Ca out of topic, have fun de 1 mai si sa speram la vreme cat mai frumoasa.

Un bucatar sef, care sufera de frica de mancare(Cibophobia), supravietuieste de 25 de ani mancand numai biscuiti, informeaza editia online a ziarului Daily Mail. Andrew Forster este cu totul dedicat profesiei sale gatind pentru clientii sai unele din cele mai delicioase mancaruri, in timp ce el traieste mancand numai biscuiti Blue Riband, Rich Tea si Club.

Dupa ce a terminat scoala, Andrew a petrecut cativa ani pregatindu-se pentru meseria de bucatar, in prezent fiind bucatar sef la restaurantul Sale Pepe din Shotley Bridge.

Din pacate pentru el, nu a putut sa isi deguste niciodata creatiile. In schimbul acestora el tine un regim cu dulciuri si caramele Tunnock’s Wafers.

“Pana acum am rezistat cu doua pachete de biscuiti pe zi. De cand aveam 18 luni nu am mai mancat. Medicii au sfatuit-o pe mama mea sa ma infometeze, pentru ca pana la urma voi manca, dar singurul lucru pe care il voiam erau biscuitii. Numai gandul de a manca alta mancare imi da un sentiment de anxietate si incep sa ma simt rau”, a declarat Andrew Forster.

Ingrijorata de situatia lui, prietena sa Caroline Lister a cerut parerea mai multor experti in nutritie. Cu o dieta constand in mare parte din biscuiti, paine uscata si ocazional un castron de cereale, din dieta lui Andrew lipseau multi nutrienti.

“Pe langa probleme de sanatate, dieta imi afecta toate aspectele vietii, inclusiv cea sociala, si in acelasi timp si munca. Eu sunt un bucatar teoretic, stiu ce ingrediente merg impreuna, dar intotdeauna chem pe cineva sa guste din mancarea pe care am preparat-o.”

Dieta sa a atras atentia televiziunii BBC3 TV care l-a convins sa apara la emisiunea Freaky Eaters.

Acum, cu ajutorul unui psiholog si al unui nutritionist, Andrew incearca sa scapa de regimul de biscuiti printr-o tehnica speciala, de distragere a atentiei in timp ca mananca.

Cum sa-ti fie ma frica de mancare ?  

Sursa: www.haios.ro

Plictiseala, inactivitate la post-uri, si toate cele.

Cateva baliverne de ora 12 de la o copila plictisita si care nu stie cum sa-si piarda timpul.

Nu poti spune ca ai cunoscut o anumita persoana din toate punctele de vedere ale personalitatii acesteia niciodata. Sau intr-un caz mai nefericit, iti faci o parere falsa, despre acea persoana; o parere ce mascheaza adevarata fire.
Uneori, persoana respectiva face asta intentionat, cu buna intentie… pentru a te proteja de adevaratul sau fel de-a fi, pentru ca ii este teama sa nu fie respinsa, pentru ca stie ca nu ar face nimanui bine daca s-ar comporta natural; motivele sunt multe. Din pacate nu toate bune.
Credezi ca poti sa clasifici o persoana dupa o vreme… ca poti sa ai incredere ca acea persoana nu-ti va insela asteptarile, asteptari care pana atunci au avut un fundament solid, sustinut de fapte, gesturi, vorbe, etc. Probabil suntem prea naivi si, chiar si dupa cateva ‘incidente’ , continuam sa avem incredere ca sunt exceptii cei care se gandesc numai la binele lor, ca majoritatea e ceva mai frumos.
Well, adevarul e altul: there’s no such thing as a perfect world like the one we like to think that there is. Life is shitty, but we love it, anyway ^___

Video-ul spune tot

[Smart titles, I know. ]

I’m back in ‘biznis’. Ce putin pentru o vreme.

Ceva scurt si curpinzator despre starea mea: perfecta (sau aproape de perfectiune, din moment ce asta nu exista).

Ce am invatat in ultimul timp:
– strugurii pe care nu i-ai gustat spui ca sunt acrii
– oamenii (in majoritate) sunt nenorociti; din fire, nu ai de ce sa-i invinuiesti
– prietenii adevarati chiar exista (da, asa e, si am avut noroc sa nu vina in numar de unu, ci de mai multi)
– am un catel turbat, dar foarte destept cand vine vorbe de ‘imbunatatirea’ starii stapanului

In rest, voi vedea ce mai scriu.

Punct.

Doar doua ideei:
– o sa mai scriu pe-aici? nu stiu
– m-am saturat de tot si toate? da

Dupa mai mult timp, writing again. Well, yes, shit happens. Mai iei si o pauza din cand in cand.

Leapşa de la Alecs. Nu am nimic cu numărul 13, numai 23 să nu fie

1)De ce ai acceptat leapsa aceasta?
a)Mi se pare interesanta b)Sa mai fac un post in plus c)Sa nu-l dezamagesc pe cel care mi-a dat-o

a)
2)De cand esti in blogosfera?
3 August 2007 (sincer, a trebuit să mă uit. Nu mai ştiam.)

3)Cum ai ajuns sa iti faci blogul?
În primul rând plictiseală, apoi că mă atrage orice nou, şi curiozitate.

4)Care este primul blog pe care ai intrat vreodata?

Acesta este un jurnal ieftin 

 5)Enumera 3 lucruri pe care le crezi importante ca sa reusesti in blogging:
Să fii original, să scrii exact ceea ce crezi, să ai cititori fideli

6)Cel mai citit blog de catre tine:
http://moflea.wordpress.com/

7)Alte bloguri pe care le mai citesti:
Ce găseşti la blogroll.

8)Care platforma de bloguri o consideri cea mai buna? (ex. Haipa, Blogger etc.)
Haipa cred, din moment ce aici am ales să-mi fac blog, nu?

9)Este important traficul pentru tine?
Nu.

10)Sunt importanti banii pe care i-ai putea obtine din reclame?
Nu. Nu m-am gandit la pisibilitatea unui câştig pe seama faptului că am blog.

11)Cel mai urat blog pe care l-ai vazut?
Hm…nu mă văd în măsură să spun care blog este cel mai urât.

12)Consideri ca e un lucru vital sa ai un domeniu .ro/.net/.com etc. ?
Nu. Poţi realiza multe şi fără.

13)Parola cu care te loghezi la blog: ******

Leapsa: Nazy

si cine ar mai vrea, bineinteles.

De ce atunci când începi să ai încrede în cineva, când crezi că acea persoană nu te poate dezamăgi, chiar atunci o face? De ce când laşi jos garda care te protejează de răutatea oamenilor – şi anume indiferenţa – chiar atunci îţi sunt înşelate aşteptările?